Profilaxie
Cu ce se ocupă profilaxia?
Profilaxia constă dintr-un set de proceduri care au ca scop prevenirea apariției cariei dentare și a bolii parodontale. Mai mult, profilaxia previne și evoluția acestor afecțiuni odată ce ele au apărut.
Profilaxia dentară cuprinde următoarele etape:
Medicul dentist efectuează îndepărtarea eficientă a tartrului și a plăcii bacteriene de pe suprafețele dentare și din zona subgingivală.
Această procedură, cunoscută sub numele de detartraj sau detartraj subgingival, contribuie la prevenirea inflamațiilor și a afecțiunilor parodontale.
Utilizând instrumente speciale și paste de profilaxie, medicul dentist sau igienistul dentar curăță și lustruiește suprafețele dentare, eliminând petele și placa bacteriană reziduală.
Pe suprafețele ocluzale (de masticație) ale dinților posteriori (molari și premolari), unde întâmpinăm o dificultate mai mare când vine vorba de igienă, se aplică un strat subțire de rășină, cunoscut sub numele de sigiliu dentar, care formează o barieră de protecție împotriva depunerii plăcii bacteriene și a dezvoltării cariilor.
Aplicarea fluorului sub formă de gel, spumă sau lichid pe suprafețele dentare întărește smalțul și reduce riscul apariției cariilor. Fluorul contribuie la remineralizarea smalțului și previne demineralizarea cauzată de alimentele reziduale metabolizate de placa bacteriană.
Metode de profilaxie recomandate:
Igiena orală reprezintă cea mai esențială metodă de prevenire a afecțiunilor dentare. Placa bacteriană, care se acumulează pe suprafața dinților după fiecare masă, trebuie îndepărtată printr-un periaj corect și regulat. Dacă această placă nu este eliminată, ea se calcifică, formând tartru dentar, care poate duce la probleme gingivale și parodontale.
Controalele stomatologice periodice sunt de o importanță majoră pentru menținerea sănătății orale. Multe afecțiuni dentare evoluează asimptomatic în stadiile inițiale, ceea ce înseamnă că pacienții nu sunt conștienți de prezența acestora până când problemele devin avansate. Examinările regulate permit detectarea și tratarea precoce a acestor afecțiuni, prevenind astfel complicațiile.
Reducerea consumului de zaharuri și carbohidrați este o măsură importantă pentru prevenirea cariilor dentare, deoarece bacteriile din placa dentară utilizează aceste substanțe pentru a produce acizi care atacă smalțul dinților. O alimentație echilibrată, cu un aport redus de alimente cariogene, contribuie la menținerea sănătății orale.
Renunțarea la fumat și la consumul de tutun este esențială pentru sănătatea orală. Fumatul favorizează decolorarea dinților și crește acumularea plăcii bacteriene, fiind un factor de risc major pentru afecțiuni grave precum gingivita, parodontoza și cancerul oral. Consumul de alcool, de asemenea, are un impact negativ asupra sănătății orale, contribuind la deshidratarea mucoaselor și favorizând apariția leziunilor orale.
